Descriere

Autori: N. Curteanu, A. Moruz, C. Butnariu, E. Amihăesei

Strategia de parsare SCD utilizează trei clase de marcheri având funcţii de delimitare a structurilor sintactice, şi anume de tip XG, clauzal sau interclauzal. Aceste clase sunt prezentate în cele ce urmează.

a) Clasa M1 – cuprinde marcheri ce delimitează structurile XG

Clasa de marcheri M1 corespunde nivelului X1 (X = N, V, A), i.e. din marcheri aplicaţi construcţiilor de nivel X1 (sau XG). Aceste construcţii sintactice sunt alcătuite dintr-un nucleu semantic (o categorie A, V, N), înconjurat de modificatori (adjective sau adverbe) şi/sau de cuantificatori (care include determinatorii, negaţia, etc) şi/sau prepoziţii care exprimă cazul (NG) sau aspectul (VG).

Clasa M1 a fost divizată în cateva subclase utile pentru delimitarea structurilor XG, conform regulilor specificate mai sus.

Astfel,

M11 = { M11N , M11P }

M11N = {apariţia unui substantiv comun, obiectual, nepredicaţional, sau a unui substantiv propriu}

M11P = {apariţia unui pronume}

M12 = {M12N, M12V}

M12N = {apariţia unui modificator al unui substantiv (adjectiv, pronume adjectival)}

M12V = {apariţia unui modificator al unui verb (adverb)}

b) Clasa M2 – cuprinde marcheri care introduc o clauză (finită sau nefinită)

Clasa M2 poate fi împărţită în urmatoarele subclase:

M20 – conţine un singur element, şi anume virgula (,).

M21 – conţine marcheri ce introduc o relaţie de coordonare, cum ar fi “şi”, “sau”, “ca şi”, etc.

M22 – marcher ce semnalează prezenţa trasăturii nefinit asociate categoriei V

M23 – marchează apariţia trăsăturii de predicaţionalitate, ce poate fi asociată oricarei categorii N, A, V

M24 – marcher ce semnalează apariţia unui grup verbal finit, sau a trăsăturii finit asociate unui verb, introducând astfel o clauză finită

M25 – marcher ce introduce subordonată relativă (atributivă)

c) Clasa M3 – conţine marcheri inter-clauzali şi de discurs

Marcherii din această clasă reprezintă funcţii sau relaţii ce au ca argumente două sau mai multe clauze finite (nefinite).

Clasa M3 este împărţită în urmatoarele subclase (în ordinea descrescătoare a priorităţii de introducere a relaţiilor de dependenţă):

M31 – cuprinde marcheri inter-clauzali (discurs) care introduc o dependenţă de subordonare, precum “(“ “ca”, “ca să”, “unde”, “cum”, etc.

M32 – conţine marcheri interclauzali (discurs) ce introduc o relaţie de tip coordonator

M33 – conţine marcheri inter-clauzali (discurs) care introduc o clauză supra-ordonată (ridicarea cu cel puţin un nivel a dependenţei clauzale), cum ar fi “atunci”, altfel”, etc.

M34 – cuprinde semne de punctuaţie care separă propoziţii (fraze). Sunt incluşi aici : “:”, “.”, “?”, “!”, “;”, etc.

Ca o remarcă, un element din clasa M1 (M12V) poate aparţine şi clasei M31 în cazul în care adverbul respectiv are şi rol de marcher inter-clauzal.

De asemenea, marcherul din clasa M2, M25 are întotdeauna şi rol inter-clauzal, introducând o subordonată relativă.

Exemplu de iesire:

<clauza id='6'>

<TOK id='TOK69' mark='M11N'>capete</TOK>

<FVGIN ID='FVGIN_5' mark='M24'>

</FVGIN>

<TOK id='TOK77' mark='M14'>pentru</TOK>

<TOK id='TOK78' mark='M11N'>interior</TOK>

</clauza>

<clauza id='7'>

</MRK>

</MRK>

<FVGIN ID='FVGIN_6' mark='M24'>

<TOK id='TOK80' mark='M24'>înfãþiºa</TOK>

</FVGIN>

<TOK id='TOK81' mark='M11N'>figura</TOK>

<TOK id='TOK82' mark='M12N'>enormã</TOK>

</MRK>

<TOK id='COMP2' mark='M14'>de peste</TOK>

<TOK id='TOK85' mark='M11N'>metru</TOK>

</MRK>

<TOK id='TOK88' mark='M11N'>bãrbat</TOK>

<TOK id='TOK89' mark='M13'>patruzeci</TOK>

</MRK>

<TOK id='TOK91' mark='M13'>cinci</TOK>

</MRK>

<TOK id='TOK96' mark='M11N'>mustaþã</TOK>

<TOK id='TOK97' mark='M12N'>neagrã</TOK>

</MRK>

<TOK id='TOK99' mark='M12N'>stufoasã</TOK>

</MRK>

<TOK id='TOK102' mark='M11N'>trãsãturi</TOK>

<TOK id='TOK103' mark='M12N'>frumoase</TOK>

</MRK>

</MRK>

</clauza>

Adnotări la grup verbal și clauză